Forme și culori

Câteodată efortul de a încerca să găsești o legătură între artă și medicină eșuează. De aceea, nu am pretenția că există o astfel de legătură între practica clinică și ideile de mai jos, dar totuși, măcar o discuție, merită să existe.

Cursurile de pictură te învață să vezi altfel lucrurile din jurul tău. Îți cultivă spiritul de observație. Însă, înveți un alt tip de observație decât cel cu care ai fost obișnuit.

Accentul observației în pictură trece de la semnificația obiectului privit (mă uit la un buchet de flori), la elementele din care acesta este constituit. La forma și culoarea obiectului. Mă uit la o combinație de forme geometrice și culori. (Ce interesante sunt formele! Ce frumoase sunt aceste culori. Uite cât mov este în această vază!)

Înveți astfel să descompui din privire imaginile complexe într-o serie de forme și culori de bază. Cu cât mai puține, cu atât mai abstractă este reprezentarea grafică.

Sunt convins că educarea ochiului și a creierului, de a descompune imaginile complexe în elemente simple, ajută în medicină.  Ajută și la observarea unor semne clinice, dar ajută și la interpretarea unor imagini cu importanță clinică. Imaginile clinice pot fi de nenumărate feluri, cum ar fi: radiografiile (cu toată partea de radiologie, inclusiv sonografie), dar și aspectele endoscopice, sau imaginile microscopice. Observarea și analiza lor se face la fel, pe bază de formă și culoare, sau nuanțe de gri.

Pentru a dezvolta capacitatea de analiză a imaginii, unul din exercițiile propuse la cursul de desen a fost să analizăm modul în care este divizat spațiul de formele majore, care se regăsesc pe pânză unui mare maestru. Se observă astfel foarte ușor că, deși imaginea în realitate pare una foarte complexă, o astfel de pictură valoroasă este formată doar din câteva forme și din câteva nuanțe de culori.

Diviziunea spatiului in forme majore la Turner

Mai mult, pentru a menține o imagine recognoscibilă se poate renunța complet la culori.

Dacă formele și nuanțele de gri sunt adecvate, se spune că ”notanul” picturii este corect, și atunci imaginea este în continuare recunoscută. Notan este un termen preluat din desenul japonez, care definește interacțiunea dintre alb și negru: practic cât e alb și cât este negru într-o imagine color complexă.

Astăzi, notanul unei imagini se poate vedea foarte ușor prin prelucrarea computerizată a unei imagini color într-una doar alb și negru. În trecut însă, pictorii trebuiau să vadă ”cu ochii lor” acest notan, pentru a pune corect o culoare închisă acolo unde este negru și o culoare deschisă acolo unde este alb. O modalitate de a vedea notanul unei imagini este de a privi imaginea cu ochii intre-deschiși. În felul acesta intensitatea culorilor diminuează și imaginea apare doar în nuanțe de gri.

De ce este important pentru pictură acest lucru? Odată ce ai văzut nuanțele de gri ale unei imagini, poți să reconstitui imaginea cu culori asemănătoare realității, sau cu substituții, cu culori complet diferite de realitate, dar care au aceiași intensitate în gri precum culoarea reală. De aceea pânzele lui Van Gogh și ale impresioniștilor pot desena realitatea chiar dacă culorile nu sunt identice cu cele reale. Poți picta la fel de bine un portret cu verde sau cu roz. Dacă notanul este corect atunci imaginea este recunoscută. Impresia artistică este însă cu totul alta, în funcție de culoarea folosită.

Fotografie - Notanul fotografiei - Pictura - Notanul picturii (pt verificare)

Procesul mental de descompunere a unei imagini complexe în forme și culori (sau nuanțe de gri), precum și tehnica de realizare a picturilor pornind de la notanul unei imagini, sunt lucruri simple și poate utile pictorului amator. Utilitatea acestor idei în interpretarea radiografiilor toracice nu trebuie exclusă. Dar, acum, în era medicinei bazate pe dovezi, poate că aceste idei ar trebui să fie testate în studii mai serioase. Este cineva doritor să participe la un astfel de studiu?

Tudor Toma